Orasul Sebis
Oraşul Sebiş se află amplasat în partea de nord-est a judetului, la aproximativ 82 km fata de municipiul Arad, in depresiunea Buteni – Bocsig, la zona de contact cu dealurile Ciuntesti – Crocna, dealuri ce delimiteaza aceasta depresiune in partea ei nordica, avand o altitudine ce variaza intre 350 si 200 m. Sebiș este unul dintre cele mai importante centre urbane de pe Valea Crișului Alb, având în componență şi localitățile rurale Donceni, Prunișor și Sălăjeni.
Sebişul este traversat de D.J. 792 B si D.J. 793 şi de calea ferata Arad – Brad , oraşul fiind astfel un nod de circulaţie rutieră , iar din punct de vedere al legăturii către staţiunea balneo – climaterică Moneasa , este şi un nod de circulaţie feroviară .
Este atestat documentar din anul 1542, deci relativ târziu față de alte localități din zonă: Ineu sau Buteni, atestate încă din secolele XIII-XIV. A făcut parte din comitatul Zarandului. Când acesta este împărțit în două, partea sa estică rămânând în componența Principatului Transilvaniei, Sebișul, arondat fiind părții vestice a comitatului, este înglobat teritoriului numit "Partium", alături de comitatele Aradului, Bihorului și Sătmarului. Aceste comitate depindeau direct de coroana ungară. Satul Donceni este consemnat din anul 1439, satul Prunișor din anul 1406 și Sălăjeni din anul 1574.
Orasul Sebis beneficiaza de o buna amenajare urbanistica a teritoriului, începută după anul 1918 şi continuată până în prezent. Sebisul constituie principala poarta de intrare în muntii Apuseni, fiind străbătut de drumul Arad – Brad – Deva, cu ramificaţie spre Oradea. Este despărţit de apele Văii Dezna în două cartiere. Pe malul drept Cartierul Vechi, pe malul stang Cartierul Nou, iar în direcţia Nord-Est, pe malul drept al Văii Dezna se afla Cartierul Prăjeşti, care până în 1968 era sat component.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sebiș se ridică la 5.979 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.327 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,92%). Principalele minorități sunt cele de romi (6,31%) și maghiari (2,17%). Pentru 4,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,54%), dar există și minorități de penticostali (13,76%), baptiști (8,66%), romano-catolici (1,64%) și reformați (1,05%). Pentru 4,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Oraşul Sebiş este recunoscut în tradiţia de prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, croitorie, prelucrări metalice, existând un excedent de forţă de muncă de diferite specialităţi estimat în zonă la 7.800 de persoane.
Potentialul economic al oraşului, a cunoscut în ultimii 30 de ani o creştere constantă, aceasta fiind legată de aplicarea consecventă a unei politici prin care se urmărea creşterea rolului polarizator al oraşului, în cadrul reţelei de localităţi a judeţului, fapt favorizat şi de amplasarea avantajoasă a oraşului în cadrul reţelei de localităţi a judeţului şi de posibilitatea valorificării forţei de muncă din zonă, prin existenţa unei reţele de comunicaţii având ca centru oraşul Sebiş. Odată cu dezvoltarea industrială şi economică a oraşului, s-a schimbat şi structura repartiţiei forţei de munca în localitate, rezultând o distribuţie a mai mult de jumătate din salariaţi în sectorul secundar şi sectorul terţiar.